Poezia lui Lucaci îşi trăieşte VARA (o altă metaforă exemplară pentru starea sa de fapt), adică maturitatea deplină. (…) O POEZIE, care, pe lângă neliniştea metafizică, nu şi-a pierdut nici prospeţimea, nici virginitatea, nici ingenuitatea.
De acum, antologiile 80-90 ar trebui să ţină cont (ceea ce nu prea au făcut până acum!) şi de numele lui Sorin Lucaci – şi să îl prindă, cu atenţie, între pagini.
Mihail Gălăţanu
Ritualic, tărăgănat, de-o melancol [ ... ]
